Lăcomel se zgăibărase, Pe trei case caraghioase., Prima casă era grasă,, Cu terasă făinoasă,, Cu burlane macaroane,, Şi scăriţă de alviţă., Lăcomel, un coate-goale,, Pofticios după sarmale,, Cum stătea pe-acoperiş,, Ronţăind ţigla de griş,, A văzut un geam deschis,, Şi, sărindu-l, ce şi-a zis?, Să se uite ce mâncări, Ţin mămicile-n cămări,, Să se sature din toate bucăţelele sărate,, Din cârnaţii atârnaţii,, Că n-ajung la ei nici taţii., Lăcomel e un pungaş, De piftii şi păpănasi., S-a gândit o zi şi-o noapte, Cum să facă rost de lapte., Laptele e pus la ger, Tocmai într-un frigider., Întâlnindu-se cu-o vacă,, A-ntrebat-o cum să facă., Vaca spre păşune-l mână,, Că acolo, zice dânsa,, Curge lapte, creşte brânză., Da'-n păşune, cum să zic,, Nici tu lapte, nici nimic,, A tot stat cu cana-n mână, Ca să-i dea vaca smântână., De necaz şi de poftit, Lăcomel s-a -mbolnăvit., Nici tu lapte, nici nimic,, Din grăsun şi din voinic,, A rămas o slăbătură,, Numai ochi, urechi şi gură., Burta lui, ca pepenaşul,, Se scobise ca făraşul ...,

Întâmplări cu Lăcomel de Constanța Buzea

由
打印
嵌入

排行榜

视觉风格

选项

切换模板

恢复自动保存：？