Este mică şi roşcată, și se caţără îndată, în copac ca să adune multe nuci şi ghinde bune., , , Boabele îi sunt mărgele, însă în ciorchini stau ele. Must și vin din ele fac, cui îi dai, zău că îi plac !, , , Coada ca o furculiță, roșioară sub bărbiță. Toamna plec de-aici din țară, primăvara mă-ntorc iară. Lângă voi stau fără frică, și mă cheamă... , , , Iarba o ofilește, vântul îl pornește, frunza veștejește, ploaia o pornește., , , Din mugur ea răsare, verde se deschide-n soare și trăiește până când, vine toamna cu-al său vânt, s-o trântească la pământ., , , Miezul, doar, e de mâncat, coaja e de aruncat. Și în sac se pot păstra. Sparte, doar, se pot mânca., , , În grădina de legume crește un ardei anume. Este roșu și bombat și-l pui toamna la murat., , , Cine pe lume n-are culoare și zboară peste hotare?, , , Formă de ciupercă are și de ploaie ne apără., , .

Clasament

Stilul vizual

Opţiuni

Comutare șablon

)
Restaurare activitate salvată automat: ?