1) Pentru etimologia cuvântului "masaj", s-au propus următorii termeni: a) massein b) massor c) massesch d) massare e) massage 2) În lucrările scrise, pentru prima dată, termenul de masaj a fost folosit în anul: a) 1810 b) 1813 c) 1830 3) În lucrările scrise, pentru prima dată, termenul de masaj a fost folosit de către: a) Lepage, în lucrarea Cercetări istorice asupra medicinei chineze b) Hyeronimus Mercurialis, în lucrarea De arte gymnastica c) Theodora Atanasiu, în lucrarea Masajul practic şi teoretic, general şi parţial 4) Părintele gimnasticii medicale şi masajului a fost: a) Hippocrate b) Galenus c) Avicena d) Herodicus din Lentini 5) În România, primul curs de masaj scris a fost elaborat de: a) Helmagiu în 1889 b) Adrian Ionescu în 1940 c) Manga în 1885 6) Completaţi definiţia clasică a masajului cu cuvintele care lipsesc: a) Masajul este a părților moi ale corpului ,prin acțiuni …… ,în scop … sau  b) u 7) Completaţi definiţia modernă a masajului cu cuvintele care lipsesc: a) Masajul constă în …,manuală,mecanică sau …., metodică și ….,a unor procedee specifice asupra părților moi ale corpului,în scop igienic (fiziologic),… și terapeutic-recuperator b) U 8) Obiectul de studiu al masajului este: a) menţinerea proprietăţilor funcţionale ale organismului b) omul şi modalităţile de acţionare prin intermediul cărora poate contribui la asigurarea c) unei stări de sănătate optime d) tratarea unor afecţiuni 9) Contraindicaţiile totale şi definitive ale masajului sunt determinate de: a) unele îmbolnăviri sau tulburări uşoare sau trecătoare b) îmbolnăviri maligne grave 10) Eşecul terapeutic poate avea următoarele cauze: a) aplicarea greşită a metodei b) aplicarea sa în cazul unei afecţiuni care nu prezintă indicaţii pentru această terapie c) lipsa de forţă şi mobilitate a mâinilor maseurului 11) În kinetoterapie masajul se foloseşte: a) în cadrul secvenţelor alternante din şedinţa de exercitare b) în şedinţe separate, independente c) doar pentru producerea unei stări de bine subiectului 12) După mediul folosit, masajul se clasifică în: a) manual b) uscat c) mecanic d) profund e) umed 13) După scopul urmărit, masajul se clasifică în a) superficial b) igienic c) profund d) profilactic e) terapeutic-recuperator 14) Temperatura optimă în sala de masaj este de: a) 18-20 b) 20-22 c) 22-24 15) Intensitatea, ritmul şi numărul de repetări a procedeelor şi tehnicilor de masaj se stabilesc în a) vârsta pacientului b) scopul c) stilul maseurului  d) sensibilitatea celui masat e) temperatura mediului ambiant f) apariția durerii 16) Printre regulile de igienă privind aplicarea masajului se numără: a) masajul terapeutic se aplică cu cel puţin o jumătate de oră înaintea mesei b) golirea, înainte de aplicarea masajului, a vezicii urinare şi colonului c) aplicarea masajului terapeutic numai dimineaţa d) aplicarea masajului igienic la 2-3 ore înainte sau după servirea mesei e) igiena corectă a corpului şi îmbrăcăminţii 17) După şedinţele de masaj lungi, cu efect calmant, relaxator, se recomandă a) repaus b) exerciții fizice de înviorare c) exerciții de respirație 18) Pentru a asigura progresivitatea aplicării procedeelor şi tehnicilor în cadrul şedinţei de masaj, a) procedee şi tehnici mai vii, mai puternice, pentru a încălzi subiectul b) cu procedee simple, uşoare, suple, cu caracter de testare/examinare şi pregătitor 19) Alegeţi dintre afirmaţiile de mai jos pe cele care sunt adevărate : a) procedeele aplicate cu tehnici lente şi uşoare, scurtează durata masajului b) procedeele aplicate cu tehnici lente şi uşoare au efect calmant, liniştitor c) procedeele aplicate cu tehnici scurte, vii, executate cu intensitate crescută prelungesc d) procedeele aplicate cu tehnici scurte, vii, au efect stimulator, excitant 20) Aparatele de percuţie se folosesc pentru a realiza: a) o compresiune mai eficientă a diferitelor zone b) stimularea sensibilităţii superficiale şi profunde c) relaxarea subiectului 21) În masaj se folosesc o serie de ingrediente în scopul: a) aromatizării corpului şi încăperii b) facilitării alunecării mâinilor pe piele c) obţinerii unor efecte terapeutice 22) Principalele obiective urmărite de aplicarea masajului şi a tehnicilor complementare în scop a) menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate b) scăderea capacităţii funcţionale a organismului c) creşterea rezistenţei la efort d) călirea organismului 23) Masajul igienic se recomandă a fi aplicat: a) dimineaţa, cu tehnici executate în ritm viu, intensitate medie, durată scurtă b) seara, cu caracter relaxator, liniştitor, asociat cu baia călduţă c) seara, cu tehnici executate în ritm viu, intensitate medie, durată scurtă d) dimineaţa, cu caracter relaxator, liniştitor, asociat cu baia călduţă 24) La munte sau la mare, masajul poate fi asociat cu: a) baia de aer  b) baia de soare c) băile în apa mării, râurilor, bazinelor d) baia de mulțime 25) Masajul umed poate fi aplicat folosind: a) mâinile bine săpunite b) un aparat de masaj c) o mănuşă sau perie specială d) piatra ponce 26) Funcţiile pielii care trebuie luate în considerare atunci când se aplică masajul igienic sunt: a) funcţia neurologică b) funcţia de emulaţie c) funcţia circulatorie la nivel periferic d) funcţia de excreţie e) funcţia de proiecţie 27) La nivelul pielii, masajul contribuie la: a) îmbunătăţirea troficităţii şi tonicităţii b) îmbunătăţirea puterii de contracţie c) îmbunătăţirea elasticităţii d) îmbunătăţirea sensibilităţii e) îmbunătăţirea mobilităţii articulare 28) Prin masajul igienic aplicat asupra sistemului neuro-muscular se contribuie la prevenirea a) fibrozărilor b) aderenţelor cicatriceale c) vergeturilor d) distrofiilor 29) Printre cele mai cunoscute efecte ale masajului asupra circulaţiei se numără: a) ameliorarea consistenţei b) punerea în mişcare a maselor de sânge periferic stagnat c) combaterea hipoesteziei d) deschiderea de noi capilare şi lărgirea celor deja deschise e) drenarea spaţiilor interstiţiale 30) Printre efectele demonstrate ştiinţific ale masajului asupra circulaţiei sanguine se numără: a) masajul creşte tensiunea arterială b) masajul scade tensiunea arterială c) masajul determină creşterea vitezei de circulaţie a sângelui 31) Alte efecte ale masajului demonstrate ştiinţific: a) randamentul unui muşchi obosit este mai mare după 5 minute de masaj decât după 5 b) masajul determină scăderea volumului secreţiilor glandelor endocrine şi exocrine c) masajul prelungit creşte pragul sensibilităţii la durere d) masajul determină scăderea fluxului limfatic e) masajul determină creşterea rezistenţei la oboseală 32) Examinarea subiectului în vederea aplicării masajului este folosită pentru: a) diagnosticare b) evaluarea stării subiectului (momentane şi în timp) c) reglarea actului terapeutic 33) cadrul examinării pielii şi ţesutului conjunctiv subcutanat, convorbirea cu subiectul poate a) existenţa unor senzaţii de furnicături (parestezii) b) existenţa unor senzaţii de mâncărime (prurit) c) existenţa unei senzaţii de greutate, de tensiune, crampe d) caracteristicilor fenomenelor dureroase (ritmului inflamator sau ritmului mecanic) şi 34) Examinarea palpatorie a ţesutului muscular poate da informaţii despre: a) existenţa unor hipertonii b) prezenţa tulburărilor circulatorii c) tulburări ale sensibilităţii superficiale d) existenţa unor induraţii sau fibroze e) existenţa unor hematoame 35) Examinarea vizuală a articulaţiilor poate da informaţii despre: a) poziţia spontană a articulaţiei (antalgică sau prin deformare) b) existenţa unor nuclei de osificare (miozită osifiantă) c) modificări de volum 36) O membrană sinovială normală: a) nu poate fi percepută b) poate fi palpată printr-o abordare corectă 37) Examinarea sistemului nervos urmăreşte să obţină informaţii despre: a) existenţa edemelor b) existenţa eventualelor modificări de culoare ale pielii c) sensibilitate 38) Se numesc principale sau fundamentale procedeele de masaj care: a) au efectele cele mai puternice asupra organismului b) nu pot lipsi din aplicaţiile mai importante ale masajului c) sunt cel mai uşor de executat şi se învaţă cel mai uşor 39) Procedeele principale (fundamentale) de masaj sunt : a) presiunile b) efleurajul c) tapotamentul d) frământatul e) scuturăturile f) fricţiunile g) vibrațiile 40) Netezirea (efleurajul) se adresează în special: a) hipodermului b) tegumentelor c) muşchilor 41) Din punct de vedere al modului cum lucrează mâinile, netezirea are următoarele tehnici: a) neteziri simultane b) neteziri executate cu degetele c) neteziri executate cu faţa palmară sau dorsală a mâinii d) neteziri alternative 42) Din punct de vedere al sensului de acţionare, netezirea are următoarele tehnici: a) neteziri longitudinale b) neteziri lungi c) neteziri medii d) neteziri oblice e) neteziri circulare g)neteziri transversale f) neteziri scurte 43) Sensul în care se aplică netezirea este: a) cel al circulaţiei de întoarcere b) pe cap, gât şi ceafă - de la omoplaţi spre umeri şi cap c) pe membre - de la extremităţi spre rădăcini 44) Fricţiunea are cel mai puternic efect a) de decontracturare b) analgezic c) de stimulare psihică 45) Din punct de vedere al sensului de execuţie, care respectă particularităţile anatomice ale a) fricţiuni cu marginea cubitală a mâinii b) fricţiuni circulare, elipsoidale (concentrice sau excentrice) c) fricţiuni în zig-zag d) fricţiuni cu pumnul închis e) fricţiuni liniare 46) Din punct de vedere metodic, fricţiunea are următoarele tehnici: a) fricţiuni în cleşte b) fricţiuni simple c) fricţiuni combinate d) fricţiuni cu nodozităţile degetelor 47) Printre indicaţiile metodice recomandate pentru aplicarea fricţiunii se numără: a) se recomandă dozarea intensităţii în funcţie de sensibilitatea pielii şi celorlalte țesuturi b) fricţiunea circulară se realizează numai în sensul mişcării acelor de ceasornic c) sunt permise mişcări "pe sărite" d) după un număr oarecare de mişcări pe loc, mâna se deplasează în imediata vecinătate,continuând lucrarea 48) Frământatul se caracterizează prin : a) acţiuni de împingere şi tragere a mâinilor, pe suprafeţe mai mult sau mai puţin întinse ale pielii,cu o anumită apăsare și cu un anumit ritm b) presarea ţesuturilor moi subcutanate pe ţesuturile profunde sau pe un plan dur și deplasarea lor c) prinderea muşchilor şi a altor ţesuturi profunde, ridicarea lor atât cât le permite elasticitatea proprie şi stoarcerea, prin comprimare sau prin presiuni pe planul profund 49) Frământatul în brăţară se aplică : a) pe regiunile întinse şi plane b) la nivelul membrelor c) la nivelul abdomentului 50) Printre indicaţiile metodice privind aplicarea frământatului se numără: a) pentru evitarea oboselii, maseurul va lucra folosindu-şi totdeauna mâinile alternativ b) forţa de apăsare (presiune), poate fi mică şi mijlocie, după volumul şi rezistenţa mușchilor c) după fiecare mişcare de frământat, presiunea slăbeşte şi muşchiul se relaxează 51) Tapotamentul este procedeul cu cel mai puternic efect: a) stimulativ b) antalgic c) sedativ 52) Tapotamentul percutat se execută: a) cu faţa palmară a degetelor şi palmelor care cad moi, uşoare, alternativ sau simultan b) cu vârfurile degetelor care cad tangenţial pe suprafaţa pielii c) cu degetele care cad perpendicular pe suprafaţa de prelucrat d) cu vârfurile degetelor, uşor îndoite, mişcarea pornind din articulaţia pumnului,simultan dar, mai ales, alternativ, în ritm viu 53) Printre indicaţiile metodice pentru aplicarea tapotamentului se numără : a) când se lucrează circular, tapotamentul se va realiza într-un sens, apoi în celălalt,mâinile executând aceeaşi mişcare când se masează părţi simetrice ale corpului b) pe regiunea abdominală se aplică numai tapotamentul bătătorit cu palma în căuş c) în tapotament, intensitatea rezultă, mai mult, din greutatea degetelor şi mâinii, decât din contracţia activă a muşchilor d) pentru a acoperi o suprafaţă cât mai mare se poate folosi baterea cu pumnul şi treimea inferioară a antebraţului (pentru fese + coapse) 54) Procedeele secundare de masaj sunt a) vibraţiile b) presiunile c) cernutul şi rulatul d) tapotamentul e) tensiunile şi tracţiunile f) scuturăturile h) pensările şi ridicările de muşchi 55) Cernutul şi rulatul se aplică a) după terminarea şedinţei de masaj b) numai în cazul masajului relaxator c) după procedeele de frământat şi tapotament, în masajul stimutativ d) după neteziri sau fricţiuni, în masajul relaxator 56) Presiunile a) constau din mişcări oscilatorii mai ample, executate ritmic, cu segmente de membre, cu membrele în întregime, sau cu corpul întreg b) în masajul general, întăresc acţiunile procedeelor de netezire, fricţiune, frământat, cu care se asociază c) se execută, de obicei, la sfârşitul masajului segmentar sau articular d) se asociază cu vibraţiile şi trepidaţiile 57) Tracţiunile şi tensiunile : a) se execută, de obicei, la sfârşitul masajului segmentar sau articular b) se aplică, mai ales, pe spate, paravertebral (la tineri şi adulţi sănătoşi) c) acţionează, îndeosebi, asupra articulaţiilor şi ţesuturilor periarticulare d) contribuie la prevenirea şi combaterea redorilor, a îngroşărilor patologice a ţesuturilor periarticulare, a modificărilor artrozice

Test

de
Imprimare
Încorporează

Clasament

Stilul vizual

Opţiuni

Comutare șablon

Restaurare activitate salvată automat: ?