Correct: Se enunță, prin cuvintele bătrânei, concordanța dintre ordinea divină şi cea umană., Vorbele ei: „— Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit…” ilustrează ideile naratorului care se ascunde în spatele acestui personaj., Replica bătrânei reprezintă teza morală care va fi ilustrată de acțiunea nuvelei., Autorul îl urmărește pe Ghiță, pătrunzându-i în gânduri. Monologul interior ilustrează frământările personajului, Prin intermediul monologului interior sunt redate gândurile şi frământările personajului., La un moment dat, Ghiţă ajunge să regrete faptul că are familie şi copii și că nu-și poate asuma total riscul îmbogățirii., Autorul nu ne povestește întâmplările vieții personajului, ci îl pune pe el însuși să acționeze sub ochii noștri., Simetria  incipitului cu finalul se realizează prin descrierea drumului. Simbolistica iniţială a drumului se completează, în final, cu sugestia  drumului vieţii: „APOI  EA LUĂ COPIII ŞI PLECĂ MAI DEPARTE"., Apariţia lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc tulbură echilibrul familiei., Lică i se adresează poruncitor lui Ghiţă şi îi atribuie, fără a-l consulta, rolul de informator al său., Cu toate că îşi dă seama că Lică reprezintă un pericol pentru el şi familia lui, Ghiţă nu se poate sustrage influenţei lui malefice, şi nici tentaţiei îmbogăţirii., Un incendiu teribil mistuie cârciuma de la Moara cu noroc în noaptea de Paşti şi singurele personaje care supravieţuiesc sunt bătrâna şi copiii, fiinţele cu adevărat morale şi inocente., Statutul social și moral al personajului principal se schimbă pe parcursul nuvelei,  la începutul operei apărând în ipostaza de cizmar cinstit, dar sărac., La început, Ana era loială lui Ghiță și avea deplină încredere în el., Propriile afirmații ale lui Ghiță evidențiază slăbiciunile lui, dar și un mijloc de autoapărare prin victimizare., Vorbele Anei demonstrează în final dezamagirea acesteia față de soțul său, pe care îl considera laș și nedemn., Slabiciunea pentru bani este punctată și de narator care surprinde reacția lui Ghiță la zărirea banilor., Personajul consideră că sărăcia echivalează cu lipsa demnității așa că alege să se mute la Moara cu noroc împreună cu familia sa., Odată ce afacerea la Moară începe să dea roade, Ghiță gustă din satisfacția câștigului., Drama emoțională prin care trece Ghiță este alimentată în același timp și de frica de Sămădău., Finalul nuvelei accentuează setea de răzbunare a lui Ghiță, singurul lui gând fiind acela de a-l prinde pe Lică., Incorrect: Se enunţă, prin cuvintele bătrânei încălcarea normei sociale şi morale., Vorbele ei: „— Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit…” ilustrează ideile lui Ghiță., Replica bătrânei reprezintă teza morală care va fi ilustrată de finalul fericit al personajelor., Autorul îl urmărește pe Ghiță, pătrunzându-i în gânduri. Dialogul ilustrează bucuriile personajului., Prin intermediul dialogului sunt redate gândurile şi frământările personajului., La un moment dat, Ghiţă ajunge să se bucure că are familie şi copii şi că nu-şi poate asuma total riscul îmbogăţirii., Autorul ne povesteşte întâmplările vieţii personajului, nu îl pune pe el însuşi să acţioneze sub ochii noştri., Simetria incipitului cu finalul se realizează prin descrierea lui Ghiță., Apariţia lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc produce bucurie familiei., Lică i se adresează politicos lui Ghiţă şi îi cere să devină omul său.,

„MOARA CU NOROC”, I. SLAVICI

de
Încorporează

Clasament

Stilul vizual

Opţiuni

Comutare șablon

Restaurare activitate salvată automat: ?