Lăcomel se zgăibărase, Pe trei case caraghioase., Prima casă era grasă,, Cu terasă făinoasă,, Cu burlane macaroane,, Şi scăriţă de alviţă., Lăcomel, un coate-goale,, Pofticios după sarmale,, Cum stătea pe-acoperiş,, Ronţăind ţigla de griş,, A văzut un geam deschis,, Şi, sărindu-l, ce şi-a zis?, Să se uite ce mâncări, Ţin mămicile-n cămări,, Să se sature din toate bucăţelele sărate,, Din cârnaţii atârnaţii,, Că n-ajung la ei nici taţii., Lăcomel e un pungaş, De piftii şi păpănasi., S-a gândit o zi şi-o noapte, Cum să facă rost de lapte., Laptele e pus la ger, Tocmai într-un frigider., Întâlnindu-se cu-o vacă,, A-ntrebat-o cum să facă., Vaca spre păşune-l mână,, Că acolo, zice dânsa,, Curge lapte, creşte brânză., Da'-n păşune, cum să zic,, Nici tu lapte, nici nimic,, A tot stat cu cana-n mână, Ca să-i dea vaca smântână., De necaz şi de poftit, Lăcomel s-a -mbolnăvit., Nici tu lapte, nici nimic,, Din grăsun şi din voinic,, A rămas o slăbătură,, Numai ochi, urechi şi gură., Burta lui, ca pepenaşul,, Se scobise ca făraşul ...,

Întâmplări cu Lăcomel de Constanța Buzea

de
Imprimare
Încorporează

Clasament

Stilul vizual

Opţiuni

Comutare șablon

Restaurare activitate salvată automat: ?