1. Ai început cercetarea și simți că nu știi destul. Care este abordarea corectă față de lectură în metoda comprehensivā?, A. Citirea exhaustivă a bibliografiei pentru a te asigura că nicio „faptă” nu rămâne neexplicată de teorie., B. Comprimarea fazei exploratorii pentru a evita „lăcomia livrescă” ce poate strivi faptele de pe teren., 2. Ipoteza ta de lucru este contrazisă flagrant de primele date culese. Ce faci cu „arhitectura conceptuală”?, A. Renunți la ipoteză imediat, deoarece un nucleu de idei fals va dărâma întreaga cercetare, B. Păstrezi ipoteza ca instrument de lucru, deoarece chiar și o ipoteză falsă te ajută să descoperi concepte noi când terenul te contrazice., 3. Ești la jumătatea cercetării și realizezi că planul inițial și persoanele intervievate nu îți mai oferă răspunsuri relevante., A. Respecti planul bătut în cuie și eșantionul stabilit inițial pentru a menține reprezentativitatea statistică., B. Modifici eșantionul și planul zilnic, căutând diversitatea și informatorii care pot furniza informații bogate, 4. În timpul interviului, informatorul începe să discute despre un sistem de valori care ți se pare imoral (ex: rasismul)., A. Îți păstrezi poziția de cercetător obiectiv și treci rapid la următoarea întrebare din grila fixă., B. Succesul stă în empatie și în capacitatea de a intra în lumea celuilalt, lăsând grila de întrebări să devină un simplu ghid „uitat” pentru a permite fluxul natural al conversației, 5. Dacă vrei să demonstrezi că interviul comprehensiv este un „proces viu”, ce tip de subiect alegi pentru a înțelege dinamica unei familii?, A. Un sondaj despre bugetul lunar de cheltuieli., B. O discuție despre modul în care membrii familiei sortează și calcă rufele.

Leaderboard

Visual style

Options

Switch template

Continue editing: ?