fabulosul folcloric - categorie estetică dominantă, realismul clasic - curent literar, tema - meditaţia asupra condiţiei umane, Spânul, omul Roș - "rău necesar", ,,Fecior de crai, vede-te-aș împărat!” - Sf.Duminică - maestru spiritual, ,,Amu, cică era odată...” - incipit, înţelepciunea - virtutea supremă, fântâna - "regressus ad uterum", ,,mare farmazoană” - fata împăratului Roș, narator omniscient, demiurgic, - nu în totalitate obiectiv, alegerea novicelui - prima etapă a inițierii, Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo bea și mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă. - final, : „.. .ai să te poţi duce, unde n-au putut merge fraţii tăi; pentru că ţie a fost scris de sus să-ţi fie dată această cinste”. - din punct de vedere social, Harap-Alb simbolizează un cod etic - din perspectivă morală , protagonistul are ambiţia desăvârşirii spirituale - din punct de vedere psihologic, „Dumnezeu să ne ţie, ca cuvântul din poveste, înainte mult mai este” - formula mediană, „Şi au mai fost poftiţi încă: crai, crăiese şi-mpăraţi, oameni în samă băgaţi, ş-un păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Veselie mare între toţi era, chiar şi sărăcimea ospăta şi bea!” - deznodământul e unul tipic pentru specie, schimbarea numelui/ a identităţii protagonistului - începutul iniţierii spirituale, uciderea cerbului - dobândeşte puterea, cunoaşterea şi nemurirea, depăşindu-şi astfel starea de profan şi apropiindu-se de sacru, de eternitatea spirituală,

Basmul cult

Print
Embed

Leaderboard

Visual style

Options

Switch template

Continue editing: ?