Modernismul are caracteristică:, prezența simbolului, veridicitatea întâmplărilor, lipsa idealizării personajelor, negarea tradiției, principiul verosimilității, teoria „oglindirii”, Teoreticianul modernismului românesc este:, Titu Maiorescu, Tudor Arghezi, Eugen Lovinescu, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, Doctrina estetică modernistă are la bază:, teoria „oglindirii” și principiul verosimilității, principiul sincronismului, teoria imitației și a mutațiilor valorilor estetice, corespondența și muzicalitatea, teoria imitației și al verosimilităților, doar teoria mutațiilor valorilor estetice, principiul sincronismului și al verosimilităților, Discursul liric este:, subiectiv, ambiguu și intelectualizat, subiectiv, încărcat de simboluri, doar subiectiv și ambiguu, doar subiectiv și filosofic, obiectiv și filosofic, obiectiv și intelectualizat, „Testament” este o artă poetică deoarece:, prezintă corespondența cromatică-sentiment, prezintă condiția poetului într-o societate care-i îngrădește aspirațiile, propune o viziune inedită asupra actului creației, asupra menirii artei și a artistului, prezintă încercarea poetului de a evada din societatea meschină, surprinde relația eu poetic-univers, redă raportul eu poetic-societate, Trăsăturile modernismului arghezian, regăsite în poezie, sunt:, cromatica, subiectivismul, estetica urâtului, transfigurarea esteticului în social, estetica urâtului și prezența ambiguității, subiectivismul, ambiguitatea și cromatica, raportul eu poetic-univers, subiectivismul, raportul eu poetic-lume, corespondența dintre realitatea exterioară și cea interioară, Titlul are următoarele sensuri:, doar denotativ și conotativ, doar denotativ și religios, doar conotativ, doar denotativ, denotativ, religios și conotativ, doar religios, Metafora din titlu arată:, averea materială, moștenirea spirituală, actul juridic, dorința poetului cu privire la transmiterea bunurilor lui, Simetria este dată de:, titlu, reluarea cuvântului „carte” sub alte metafore, străbunii cântați de „vioară”, fiul-cititor căruia i se adresează poetul, ambiguitatea limbajului, cele trei secvențe poetice, Sinonimele metaforice ale cuvântului „carte” sunt:, „hrisov”, „treaptă”, „ciorchin de negi”, „muguri”, „coroane”, „plug”, „călimară”, „treaptă”, „hrisov”, „Dumnezeu de piatră”, „„Treaptă”, „brazdă”, „grai cu-ndemnuri”, „ciorchin de negi”, „gropi adânci”, „hotar înalt”, „Vioară”, „clește”, „două lumi pe poale”, Secvența „Prin râpi și gropi adânci / Suite de bătrânii mei pe brânci” sugerează:, rolul poetului față de urmași, rolul cititorului, rolul poeziei, drumul dificil al cunoașterii, al autodepășirii, efortul poetului de a scrie, inspirația, Versurile: „Al robilor cu saricile pline / De osemintele vărsate-n mine”, redă ideea că:, străbunii îl apreciază pe poet, urmașii îl apreciază pe poet, poetul este depozitarul tuturor durerilor înaintașilor, poetul îl apreciază pe fiul-cititor, căruia îi lasă „cartea”, efortul poetului de a-i răzbuna pe străbuni, mulțumirea înaintașilor adusă poetului, Secvența a doua surprinde:, doar rolul etic și estetic al poeziei, doar rolul estetic, doar rolul etic, doar rolul social, doar rolul estetic și social, rolul etic, estetic și social, Versurile: „Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi”, redau:, estetica urâtului, intelectualizarea emoției, spiritualizarea peisajului, exacerbarea eului, simetria textului, rolul etic al poeziei, În concepția lui Arghezi, poezia este:, doar „slovă de foc”, doar „slovă făurită”, „slovă de foc și slovă făurită”, doar efort, doar inspirație

„Testament” - Tudor Arghezi

by
Print
Embed

Leaderboard

Visual style

Options

Switch template

Continue editing: ?