Autor, anul publicării, curent - Floare albastră, Eminescu, 1870, realism, Eminescu, 1873, modernism, Eminescu, 1873, romantism, 2 trăsături ale curentului - pentru Floare albastră, poem filosofic, eglogă, elegie, motive specifice, serii de opoziții, Tema - Floare albastră, natura, deoarece ea este elementul central în poezie, iubirea aflată în corelație cu natura în dublă ipostază - terestră și cosmică, Semnificația titlului - Floare albastră, reflectă motivele simboliste ale acestei opere, înseamnă că autorului îi plăceau florile, este un epitet cromatic; floare=simbol al vieții, frumuseții; albastru=infinitul, Secvențele-Floare albastră, I (primele 3 strofe)=monologul fetei; reproș față de tânăr, II (strofa 4)=reacția îndrăgostitului, III (strofele V-XII)=monologul ei; împlinirea iubirii în spațiul terestru, IV = meditația bărbatului față de iubirea trecută, autor, an, curent - Harap-Alb, I.L.Caragiale, 1881, realism, Ion Creangă, 1880, modernism, Ion Creangă, 1877, realism, Trăsături - curent (Harap-Alb), formule tipice: formule tipice pentru intrarea și ieșirea din fabulos („A fost odată...și am încălecat pe o șa”), cifra 3, triplicarea situațiilor (3 mezini, „trei smicele de măr dulce”), personaje cu puteri supranaturale, Tema-Harap-Alb, lupta dintre bine și rău, lupta dintre bine și rău, maturizarea mezinului de crai, Secvențe pentru temă, coborârea în fântână, pedepsirea spânului și restabilirea echilibrului, Contextul spațio-temporal-Harap-Alb, „odată”, „cândva”, „undeva”, „în grădina ursului”, an, autor, curent-Moara cu noroc, I.L.Caragiale, 1880, modernism, Ioan Slavici, 1881, modernism, Ioan Slavici, 1881, realism, 2 trăsături pentru curent-Moara cu noroc, nuvelă psihologică, prin conflictul interior al personajului principal, perspectiva obiectivă, Tema-Moara cu noroc, cea a consecințelor nefaste și dezumanizante ale dorinței de îmbogățire, singurătatea, Secvențe pentru temă-Moara cu noroc, scena confruntării (Lică-Ghiță), Duminica de Paște (Ana i se dăruiește lui Lică), autor, an, curent - O scrisoare pierdută, Ion Creangă, 1880, realism, I.L.Caragiale, 1884, realism, 2 trăsături ale curentului-Scrisoarea, contrastul dintre aparență și esență, umor, comic (de tip x,y,z), satirizarea aspectelor din viața reală, Tema-O scrisoare pierdută, satirizarea vieții publice și de familie a unor politicieni , lupta pentru putere, familia (Zoe-Tipătescu-Trahanache), 2 Scene pentru temă-O scrisoare pierdută, pierderea și găsirea scrisorii de amor; șantajul politic, scena electorală, Conflictul, contrastul dintre aparență și esență, confruntarea pentru putere, an, autor, curent-Plumb, 1916, G.Bacovia, modernism, 1916, G.Bacovia, simbolism, Trăsături-curent-Plumb, Motive: singurătatea apăsătoare, angoasa, spleenul, utilizarea sugestiei, Tema-Plumb, condiția poetului într-o societate lipsită de aspirații: singurătatea, altă variantă, Titlul-Pumb, prima interpretare: metal greu, folosit la sigilarea sicrielor, a doua interpretare: greutatea sufletească, Primul vers din primele strofe, „Dormeau adânc sicriele de plumb”, „Dormea întors amorul meu de plumb”, an, autor, curent, Tudor Arghezi, 1927, modernism, Tudor Arghezi, 1939, simbolism, 2 trăsături ale curentului-Testament, estetica urâtului, artă poetică, înnorile prozodice, Tema-Testament, creația literară în ipostaza de meșteșug, creație lăsată unui fiu spiritual, altă variantă, Titlu-Testament, primul sens:act juridic, al doilea sens:Biblia, „Cartea mea-i, fiule, o treaptă”, „fiul”=cititorul, pentru că acesta oferă diferite interpretări operelor pe care le citește, altă variantă, „Din bube, mucegaiuri și noroi”, estetica urâtului, altă variantă, „slova de foc”, „slova făurită”, prima: metaforă pentru har, a doua:metaforă pentru trudă, an, autor, curent-Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Lucian Blaga, 1919, modernism, Lucian Blaga, 1929, realism, 2 trăsături ale curentului-Corola, noutatea metaforei, înnoirea prozodiei, Tema-Corola, cunoașterea--prin metafora „lumina”, cunoașterea prin iubire, metafora plasticizantă,metafora revelatorie, cea revelatorie: „corola de minuni a lumii”, altă variantă, cunoașterea paradiziacă, cunoașterea luciferică, prima: descifrează („lumina altora”), a doua: adâncește misterul („lumina mea”), an, autor, curent-Riga Crypto și lapona Enigel, Ion Barbu, 1930 (în „Joc secund”), modernism, Ion Barbu, 1927, realism, Tema-Riga, iubirea ca modalitate de cunoaștere a lumii; „Luceafăr întors”, suferința, Trăsături curent-Riga, ambiguitate, metafore, înnoiri prozodice, femeia este superioară genului masculin, autor, an, curent-Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Camil Petrescu, 1930, modernism, Camil Petrescu, 1950, realism, 2 trăsături-Ultima noapte, perspectiva narativă subiectivă, prezența timpului psihologic, Tema-Ultima noapte, drama intelectualului inadaptat, dragoste și război, 2 secvențe-Ultima noapte, primăvara lui 1916, căsătoria cu Ela, după căsătorie, moștenirea, excursia la Odobești, autor, an, curent-Ion, Liviu Rebreanu, 1920, realism, Liviu Rebreanu, 1880, modernism, 2 trăsături-Ion, perspectiva narativă obiectivă, caracterul monografic al romanului, Tema-Ion, condiția țăranului însetat de pământ și avuție, altă variantă, 2 secvențe-Ion, scena cu plugul pe pământurile lui Simion Lungu, scena sărutării pământului, autor, an, curent-Enigma Otiliei, George Călinescu, 1938, realism, balzacianism, George Călinescu, 1930, modernism, 2 trăsături-Enigma, temă, veridicitate, monografic, autor, an, curent-Iona, Marin Sorescu, 1968, teatru modern, Marin Sorescu, 1950, realism, Tema-Iona, singurătatea ființei umane, altă variantă, 2 secvențe-Iona, pierderea ecoului, protagonistul scrie un bilet cu propriul sânge.

Bac

by
Print
Embed

Leaderboard

Visual style

Options

Switch template

)
Continue editing: ?